Podul, a cărui construcţie a fost supusă licitaţiei publice in anul 1911, a fost construit în stil medieval şi trebuia să se portrivească în mediul arhitectural neogotic de pe malul stâng al canalului Bega. Structura a fost terminată în 1914, dar, datorită războiului, podul a fost dat în exploatare abia în 1916, fiind acum considerat unul din podurile vechi ale oraşului.
Structura este realizată ca grindă Gerber din beton armat cu deschideri de (10 + 12,25) + 13 + (12,25 + 10) m având un gabarit de 17.00 m fiind proiectată pentru trafic auto, tramvai şi pietonal. Deschiderea principala asigura traversarea canalului si constă în consolele marginale si o deschidere izostatică.
.jpg)
Secţiunea transversală prezintă 9 grinzi din beton armat cu secţiune variabilă. Traficul se desfăşoară pe 4 benzi. Trotuarele au canale tehnice şi parapet pietonal din oţel forjat pe deschiderea principală respectiv din piatră pe deschiderile marginale.Datorită faptului că întreţinerea şi lucrările de reabilitare nu au fost executate la timp, o nouă expertiză a fost necesară in anul 2000. Analiza structurală realizată pe un model spaţial folosind încărcări utile din tramvai şi convoaie din autocamioane, a arătat că este necesară consolidarea deschiderii centrale şi a grinzilor marginale.
Cele mai importante degradări constatate sunt:
- Capacitatea portantă redusă datorită normelor de proiectare învechite (90 de ani);
- Rosturi de dilatare şi rezeme deteriorate şi neviabile;
- Degradări majore ale hidroizolaţiei pe suprafeţe întinse;
- Degradări ale consolelor scurte şi armături corodate;
A fost studiată şi posibilitatea consolidării deschiderii principale cu fibre de carbon, dar acest sistem de consolidare s-a dovedit a nu avea şanse de succes datorită calităţii slabe a betonului. Deoarece colmatarea crăpăturilor a prezentat un grad de incertitudine mare (numeroase fisuri cu orientări diferite şi acoperite de tencuială) s-a abandonat soluţia de consolidare a deschiderii principale.
Tablierul central, din beton armat, a fost demolat prin fracţionare longitudinală. După curăţarea amplasamentului a urmat consolidarea consolelor scurte prin executarea unor perforări orizontale şi reazeme armate din beton marca C35/30. În perforările orizontale au fost introduse bare de oţel din aliaj de 20 mm tensionate la 120 kN. Zonele de rezemare, care devin inaccesibile după montarea tablierului central, au fost reparate şi protejate cu un sistem Sika multistrat. Tablierul central iniţial, din beton armat, a fost înlocuit cu un tablier în soluţie mixtă oţel-beton, care respectă geometria iniţială de 9 grinzi şi 4 antretoaze, prevăzute cu găuri proiectate pentru cablurile electrice şi o conductă de apă. Grinzile de oţel sunt profile HE550A, antretoazele din câmp sunt HE340A iar cele marginale HE280B. Spre deosebire de soluţia iniţială, beneficiarul, Primăria Municipiului Timişoara, a cerut mărirea gabaritului trotuarelor pentru a integra o pistă de ciclişti. Pentru a face posibil acest lucru s-au proiectat console metalice adecvate pentru a susţine trotuarele realizate din dale de beton de 9 cm. Dalele de beton ale trotuarului vor fi realizate în două etape folosindu-se predale de beton armat de 4 cm şi un strat monolit de beton de 5 cm.
Siguranţa pietonilor este asigurată de un parapet tubular iar parapetul pietonal va fi recondiţionat şi remontat pe grinda parapet cu ajutorul unui sistem de prindere mai complex.
Alte proiecte importante
